În urmă cu 20 de ani, prin date se înțelegea un set de numere ordonate, organizate într-un tabel. Astăzi, în era digitală în care trăim, numerele pot fi utilizate pentru e exprima și a explica orice fenomen sau eveniment care ne înconjoară. Datele numerice joacă un rol din ce în ce mai important în producerea și distribuirea informației. 

Datele pot fi utilizate pentru a transforma ceva abstract în ceva care poate fi înțeles și care poate ajunge la toată lumea. Toate sectoarele se adaptează acestei transformări, inclusiv jurnalismul: din ce în ce mai multe organizații de știri (New York Times, Sky News, The Guardian...) se bazează pe analiza de date și pe vizualizare pentru a produce și a publica narațiuni informative și captivante.

Jurnalismul de date este un tip de jurnalism în care datele sunt utilizate pentru a prezenta narațiuni complexe. Poate fi definit ca un nou set de abilități pentru a accesa, interpreta și vizualiza datele și sursele digitale. Datele poti fi sursa jurnalismului de date sau instrumentul utilizat pentru a expune narațiunea, sau amândouă. Acest aspect nu ar trebui văzut ca înlocuind jurnalismul tradițional, ci ca o completare a acestuia.

Jurnalismul de date bine realizat ajută cititorii să înțeleagă și să tragă concluzii cu privire la lumea înconjurătoare. De exemplu, poate pune în prim planul narativului noi descoperiri științifice, fâcându-le astfel accesibile cititorilor.

Astăzi știrile vin așa cum se întâmplă, dintr-o varietate de surse (martori vizuali, blog-uri, etc.), deci principala preocupare a jurnaliștilor se mută de la a fi primul care raportează o știre la a explica ce înseamnă ceea ce s-a întâmplat. 

Există conexiuni invizibile care ascund știrea și informația este adesea ignorată. Datele sunt un limbaj al acestei rețele: mici fragmente de informație care, deși individual pot să nu fie semnificative, pot fi extrem de valoaroase atunci când sunt văzute din perspectiva adecvată.

1) Date bune: Este necesar să fie căutate date de calitate ridicată, să se asigure faptul că metodele de colectare, subiecții cercetați și orice analiză sunt imparțiale.

2) Povestea din date: Identificarea firului narativ principal și să ne asigurăm că acesta este solid și consistent.

3) Scenariu și structură: Pentru ca povestea să fie coerentă și captivantă, este important să organizăm conținutul și să hotărâm ce se include și ce se exclude. Poate fi utilă schițarea unei hărți a structurii poveștii, împreună cu datele, vizualizările și conținutul scris.

4) Fir narativ clar: Se va acorda atenție modului în care se vor prezenta datele – nu ca un simplu set de numere, fără context suficient. Rolul narațiunii este crucial pentru a ajuta audiența să înteleagă informația și datele.

5) Interactivitate: "Orice modalitate de animație care se poate adăuga unui element este de real ajutor: există sentimentul de interacțiune cu conținutul.” (Ronan Hughes, Output Editor of Sky News)

Goalkeepers este un raport anual de progres pentru cele 17 obiective ale Agendei de Dezvoltare Sustenabilă 2030, de Bill și Melinda Gates. De exemplu, raportul pentru 2019 se găsește aici: "Examining equality: How geography and gender stack the deck for (or against) you".

Acest raport este un exemplu excelent pentru prezentarea unei narațiuni bazate pe date. Datele și informațiile sunt integrate într-un narativ care are ca protagonistă o fetiță ce locuiește în Chad, o țară din Sahara. Vederea chipului fetiței ajută cititorul să aibă o mai bună întelegere a datelor reprezentate în raport.

Firul narativ este clar și coerent, structura poveștii este solidă, parcurgerea narațiunii este cursivă și ușoară datorită tehnicilor de vizualizare și a interactivității din raport : derulând în jos pe pagină atunci când citim, apar imagini și diagrame, mărind sau micșorând paragraful care se citește. 
 

Dacă o informație conținută în date nu este înțeleasă și nu este convingătoare, nimeni nu o va exploata și nu va antrena nicio schimbarea odată ce va fi dezvăluită. Orice informație care merită împărtășită este transmisă  cel mai bine sub forma unei povestiri bazate pe date.

Decoperirea de informații cheie este o abilitate care necesită un set de aptitudini tehnice legate de analiza datelor. Comunicarea acestor informații într-o manieră clară și convingătoare necesită alte tipuri de abilități de tip ”soft”. Ambele seturi de abilități sunt fundamentale pentru a obține valoare din date. 

Abilitatea de a comunica eficient informația dintr-un set de date utilizând narative și vizualizări se numește ”Storytelling”. Poate fi utilizată pentru a contextualiza datele și a inspira audiența să acționeze. 
 

Scopul oricărei colectări de date este extragerea valorii din acestea. Însă, odată analizate, este esential să putem disemina această valoare obținută pentru ca ea să capete semnificație.

Atunci când narațiunea este combinată cu datele, ajută la explicarea câtre publicul general a ceea se întâmplă în cadrul datelor și de ce o anumită informație conținută în acestea este importantă.

În acest sens, narațiunea bazată pe date (”data storytelling”) este un instrument care permite analiștilor de date să traducă informația din ”limbajul cifrelor” într-o poveste și o narațiune care este accesibilă și utilizatorilor ce nu sunt familiarizați cu domeniul data science. 
 

Narațiunea bazată pe data este o abordare care implică combinarea a trei elemente cheie:

► Date: Analiza datelor utilizând analize descriptive, de diagnostic, predictive și prescriptive poate permite înțelegerea imaginii de ansamblu și extragerea cunoștințelor și informațiilor din date.

► Narativ: Povestea, firul narativ, este utilizată pentru a comunica eficient informațiile obținute din date, contextul acestora și acțiunile recomandate; este un instrument cheie pentru a transmite informația pentru că intensifică capacitatea noastră de înțelegere.

► Vizualizarea: Transformarea datelor în grafice, diagrame, imagini sau video ne permite să vedem datele mai clar; acestea furnizează instantanee – parcurgerea dintr-o privire a datelor, însă fără să ofere contextul necesar pentru a explica de ce s-a întâmplat un anumit lucru.

Atunci când se combină imaginile potrivite cu narațiunea si datele potrivite, se obține o poveste bazată pe date care poate influența și poate declanșa schimbarea. 

Preferința minții umane pentru povestiri în locul datelor pure provine din faptul că creierul primește o mare cantitate de informații în fiecare zi și trebuie să discearnă între ce este important pentru procesare și memorare și ce poate fi eliminat. 

Atunci când ascultăm o poveste, mai multe părți ale creierului sunt implicate, incluzând: • Aria Wernicke, care controlează înțelegerea limbajului;  • Amygdala, care procesează răspunsul emoțional; • Neuronii-oglindă, care joacă un rol în empatizarea cu ceilalți.

Atunci când mai multe zone din creier sunt implicate, hipocampul, care stochează memoria pe termen scurt, este mai predispus să convertească experiența de a auzi o poveste într-o amintire pe termen lung.

Informația obținută în urma analizei datelor, deși raportată într-un mod logic și clar, nu are puterea să influențeze deciziile și să încurajeze publicul să inițieze o acțiune.

În afaceri, se consideră că deciziile se bazează exclusiv pe logică și rațiune, dar neurologii au confirmat că emoțiile joacă un rol fundamental în luarea deciziilor. Povestirea este mai eficientă în schimbarea convingerilor decât raportarea scrisă, proiectată special pentru a convinge pe baza argumentelor și a dovezilor.

Construirea unei povestiri pe baza informațiilor conținute în date promovează crearea unei punți de la date la partea emoțională și influentă a creierului. Oamenii sunt mișcați de emoții, deci atitudini ca frica, speranța și valorile sunt puternic influențate de narațiune.

Povestea este un instrument care permite transmiterea de informații, idei și cunoaștere într-o manieră extrem de eficientă, în principal datorită a trei motive: ♦ Ușor de reținut: Stanford Chip Heath (autor al Made to Stick) a demonstrat că atunci când studenților li se cere să rețină discursuri, 63% din ei sunt capabili să își amintească poveștile, dar doar 5% rețin măcar o informație statistică. ♦Persuasivitate: Într-un studiu realizat pentru a testa două variante alea broșurii organizației ”Salvați Copiii”, s-a demonstrat că împărtășirea poveștilor de viață ale copiilor din Africa este mult mai convigătoare decât raportarea statisticilor privind condițiile de trai. ♦ Angajament: Studiul lui Green și Brock (2020) arată că, cu cât cititorii sunt mai absorbiți de o poveste, cu atât respectiva poveste are un efect asupra lor și a credințelor lor: atunci când ascultăm o poveste, tindem să lăsăm garda jos din punct de vedere intelectual, să fim mai puțin critici sau sceptici. Povestea are puterea să ne afecteze emoțional și să ne facă să pierdem din vedere considerentele raționale.

Povestirea bazată pe date utilizează aceleași elemente narative ca orice alt tip de poveste. Mai jos este un exemplu de povestire bazată pe date propusă de Harvard Business School.

♦  Personajele - Protagoniștii poveștii noastre sunt clienții cu vârsta cuprinsă între 14 și 23 de ani, consumatorii cu conștiință ecologică și echipa companiei tale.

♦ Cadru - Context: a avut loc o scădere a vânzărilor pentru clienții cu vârstă între 14 și 23 de ani. Pentru a expune cadrul narațiunii, ar fi foarte utilă exploatarea tehnicilor de vizualizare a datelor.

♦ Conflict / Intrigă - O postare virală pe social media a evidențiat impactul negativ al companiei asupra mediului înconjurător. Din nou, vizualizarea datelor și încorporarea cercetării referitoare la conștientizarea și preocuparea crescândă a consumatorilor în ceea ce privește mediul ar putea fi foarte utile în această etapă.

♦ Soluționare - Prezentarea unui obiectiv pe termen lung pentru rezolvarea situației. În acest caz, orientarea către practici de producție mai sustenabile și un plan de marketing care să ofere vizibilitate acestei schimbări. Putem exploata tehnicile de vizualizare a datelor pentru a arată investițiile necesare și așteptările privind profitul.